Un studiu de specialitate realizat de prestigioasa revista americana BIOENERGY prognozeaza in perspectiva urmatorilor 8 ani, pana in anul, 2020, o crestere semnificativa la nivel mondial a consumului de pellet. Europa va ramane, ca si pana in prezent, cu cea mai mare cerere de pellet pentru consum dar in viitor cererea va fi in continua crestere si pe pietele in dezvoltare din Asia. Cresterea productiei de pellet va continua in ritm alert la nivel mondial, dar in special in America de Nord. Pelletul insa se va diversifica in urmatorii 8 ani si va cuprinde pe langa peletul traditional din lemn si peletul din resturile de la culturile agricole, care reprezinta o mare resursa de materie prima energetica neexploatata suficient. De asemenea culturile energetice vor fi in viitor o bogata sursa alternativa la sursa de materiale lemnoase existenta dar in continua scadere. In plus se vor diversifica noi si inovatoare procese tehnologice de marirea eficientei energetice a peletului ca de exemplu tehnologia de “torefiere” dar si multe alte tehnologii aflate in stadiul de cercetare in prezent. Se considera ca nici o regiune sau tehnologie nu va fi in viitor liderul evident al productiei de pellet ci mai degraba va exista o gama diversificata de materiale si tehnologii de peletizare. Sigur ca aceasta diversificare a productiei de pellet reprezinta si o provocare pentru producatorii de centrale termice si echipamente ce utilizeaza peletul drept combustibil. Cresterea productiei si consumului de pellet se va tripla practic pana in anul 2012, fiecare regiune si tehnologie venind cu argumentele sale unice pro si contra.
Renumita firma de consultanta de management, Poyry din USA, a emis mai multe proiecte de consultanta, prefezabilitate, fezabilitate si strategie organizatiilor din lantul de productie al bioenergiei. In plus, firma a condus cercetari extinse de piata si analize pentru intreaga industrie de pellet la nivel mondial. Volumul pietei globale actuale de peleti din biomasa este, conform firmei amintite de aproximativ 16 milioane de tone anual (tona metrica/an) si este prognozat de Poyry sa creasca la 46 milioane tone/an pana in 2020, reprezentand o valoare totala de piata de pana la 8 miliarde de dolari (in preturi 2010). Adoptarea combustibilului pelete din biomasa este in mare parte determinata de stimulente politice si financiare in cea mai mare parte a lumii, in prezent si aceasta tendinta va continua. Cu toate acestea, aceasta incredere in stimulente de politica imprevizibila in mod traditional adauga un anumit nivel de incertitudine. Cresterea influentei preturilor combustibililor fosili va juca un rol mai mare in viitor in adoptarea variantei de combustibil din pelete.
Europa de Vest va ramane cea mai mare regiune consumatoare (13 milioane tone/an), cu o mare parte din crestere determinata de folosirea pentru producerea de electricitate in tarile Benelux, Danemarca, si Marea Britanie. In plus, o crestere continua se prognozeaza pentru pietele rezidentiale si comerciale de incalzire din Scandinavia si alte parti ale Europei. O crestere viitoare se intemeieaza pe un decalaj mare intre ceea ce este utilizat in prezent pentru bioamasa forestiera- energie pe baza de cogenerare si ceea ce este prezentat in Planul National de actiune in domeniul energiei din surse regenerabile al fiecarei tari sa provina din biomasa pe baza de lemn (340 TWh), si mai precis pe obiectivele Planului National de actiune in domeniul energiei din surse regenerabile al fiecarei tari pentru ca proportia sa provina din peleti.
In America de Nord, in contrast cu Europa, cea mai mare crestere se preconizeaza sa vina de la piata de incalzire rezidentiala, in mare masura determinata de cresterea costurilor combustibilului fosil de incalzire in comparatie cu combustibilii peleti. O crestere moderata este de asemenea prognozata in piata de pellet industrial, desi aceasta cestere va fi extrem de minora si datorata in special stimulentelor guvernamentale care ar putea altfel creste adoptarea de peleti in obtinerea energiei.
China a aparut pe piata ca un important viitor consumator si producator de peleti, cu adaugarea unui numar mare de fabrici de peleti la portofoliul de proiecte. In China, cele mai multe cerinte de materii prime se estimeaza a fi indeplinite prin productia din agricultura interna si procesarea reziduurilor precum coji de orez si astfel aceasta crestere nu se asteapta sa aiba o influenta mare asupra fluxurilor comerciale internationale. China singura este de asteptat sa contabilizeze pentru mai mult de 20% din cererea globala in 2020 comparativ cu cererea totala complet neglijabila din prezent. Aceasta va pune China pe harta, ca piata a peletilor desi nu interactioneaza in mod semnificativ in comertul intercontinental.
Fluxurile comerciale transcontinentale de peleti cu America de Nord au totalizat 2 milioane de tone/an in 2010 (incluzand Europa de Est si de Vest). Cantitati relativ mici s-au miscat si din America de Nord catre Asia, din Canada catre Statele Unite, si din Europa de Est catre Europa de Vest. Poyry se asteapta ca toate aceste fluxuri comerciale actuale sa creasca in magnitudine, in timp ce sunt asteptate sa apara miscari si din America de Sud si Rusia catre Europa de Vest, precum si a comertului din Oceania catre Japonia si Coreea. Totalul fluxurilor comerciale transcontinentale in 2020 se asteapta sa ajunga la peste 18 milioane tone/an, sau altfel spus aproximativ 40% din productia totala de pellet la nivel mondial.
In scopul de a furniza acest tip de comert international cu peletii combustibili din biomasa, tot mai multe capacitati mari de fabricare peleti au fost construite in regiuni cu disponibilitate ridicata de biomasa. Prima din aceste fabrici a fost construita in Canada de Vest cu scopul de a profita de materialele puse la dispozitie de infestarile coleoptere ale pinilor montani. Au fost de asemenea construite capacitati de productie pellet in Sud-estul Statelor Unite pentru a utiliza lemnul rotund si deseurile rezultate din prelucrari, si in Australia pentru a utiliza reziduurile de recoltare rezultate din plantatiile de eucalipt. Recent cea mai mare fabrica din lume a fost finalizata in Rusia, si fabrici asemanatoare sunt in diverse stadii de dezvoltare in Europa de Est si America de Sud. Toate acestea sunt proiectate in primul rand sa alimenteze cererile in crestere ale Europei de Vest dar o cantitate mare este probabil sa fie destinata pentru Asia de Nord-Est in viitorul relativ apropiat.
Producatorii de pelet cu costuri scazute de pe pietele emergente sunt susceptibili de a fi foarte competitivi fata de producatorii nord-americani care prognozeaza deja marje de profit reduse in viitor. Stimularea furnizarii este probabil sa vina de la fabricile din America de Sud care sunt susceptibile de a avea un avantaj in costurile de materie prima, in timp ce producatorii din Europa de Est au avantajul unor cheltuieli mult mai mici de transport catre pietele din Europa de Vest. Cresterea cererii va continua sa vina din Europa de Vest, dar Poyry asteapta ca aceasta va aparea de asemenea si din Japonia si Coreea in viitorul foarte apropiat. Aceasta cerere din urma va fi alimentata de catre fabricile din Coasta de Vest a Americii de Nord si Oceania. Africa poate incepe sa joace un rol in piata Europeana, dar evolutii majore sunt doar probabil dincolo de orizontul de timp 2020 al acestui studiu.
O parte importanta a industriei peletilor este piata rezidentiala. Aceasta piata este extrem de fragmentata in foarte multe regiuni. Aceste fabrici in general de mici capacitati sunt mult mai numeroase decat cele mari industriale pe care s-au axat marii producatori de pellet. Ele folosesc de multe ori reziduuri de la gatere din apropierea industriilor de prelucrare a lemnului sau sunt direct integrate in fabricile de cherestea. Din cauza diferitelor piete la care aceste reziduuri pot fi vandute si a fluctuatiilor cererii produselor din lemn si a ofertei de busteni, multe din aceste capacitati de producerea peletilor functioneaza de multe ori cu grade de utilizare destul de mici. Aceasta a fost tendinta generala in timpul crizei economice din ultimii doi ani. Productia de produse din lemn a scazut, si de aceea, mai putine reziduuri au fost disponibile pe piata. Cuplati aceasta cu faptul ca un numar semnificativ de capacitati de fabricare peleti sau concentrat pe pietele rezidentiale pentru a rezista in perioada 2008 – 2009 si devine clar de ce in prezent acesti producatori sunt foarte suspiciosi in marirea capacitatilor proprii de productie. Conditiile de productie si pietele de utilizare finala pentru cele doua clase diferite de peleti, rezidentiali si industriali difera, la fel ca si preturile lor si conceptiile respective de pret. Piata rezidentiala de peleti este de obicei, mai degraba regionala si preturile se asteapta sa ramana asa o perioada foarte scurta de timp, desi, in medie, este de asteptat sa creasca in special in Europa de Vest unde apare cea mai mare cerere. Preturile peletului industrial amintesc mai mult de marfuri, si sunt prin urmare mai putin regionale. Poyry estimeaza ca preturile pentru aceasta din urma categorie sunt prognozate sa ramana relativ stabile. Cantitati mari de furnizare sunt prognozate sa vina pe linie din regiuni noi in timp ce stimulentele in Europa vor creste cererea si vor actiona ca un fel de capac asupra a ceea ce consumatorii de peleti sunt in masura sa plateasca.
Magnitudinea acestei cresteri pentru aceasta piata este puternic dependenta de vointa politica pentru extinderea utilizarii energiei din biomasa si a stimulentelor aferente ce o inconjoara. Aceste stimulente sunt in prezent favorabile in special tarilor ca Olanda, Danemarca, Belgia si Marea Britanie. In plus, cererea depinde de costul surselor alternative de energie , care influenteaza competitivitatea unui astfel de combustibil. Acest aspect este prezent in special in tarile unde cea mai mare parte a cererii de peleti este in sectorul rezidential, de exemplu Germania si Statele Unite.
Exista cateva semne ca utilizatorii industriali de peleti incep sa se integreze in amonte prin construirea propriilor lor instalatii de peleti in zone cu disponibilitate ridicata de biomasa, de exemplu RWE/Georgia Biomass si Vattenfall/Mirimichi.
Aceasta tendinta poate asigura producatorilor de energie din biomasa un control mai bun asupra lanturilor de aprovizionare, dar nu furnizeaza securitate. In plus, multi producatori mici de peleti incep fie sa se integreze in aval pentru a controla distributia lor sau sa se asocieze cu alti producatori de peleti pentru a creste cota lor pe piata, cel putin regional. Aceasta arata semne de maturizare de piata, desi in cele mai multe piete peletii din biomasa nu au atins punctul de a fi un produs reglementat prin standarde de calitate unitare si mai degraba standard regionale diferite si a lipsei de transparenta datorata comerciantilor relativ putini. Producatorii pot lupta pentru a mentine costurile scazute in scopul de a mentine preturile impuse de ei. Va ramane esentiala insa gasirea de metode de imbunatatire a eficientei si a cresterii productivitatii intr-o piata tot mai competitiva.
Sebastian Radu
0722361456