| |
|
NEWSLETTER SEBA
|
|
ALEGEREA CAPACITATII LINIEI DE FABRICATIE
SI COSTUL
DE PRODUCTIE AL PELETULUI
Liniile tehnologice pentru produs pellet se impart de obicei in doua grupe principale si anume grupa celor traditionale cu functionare semiautomata si grupa celor cu functionare in flux continuu, complet automatizate. Diferenta esentiala intre cele doua grupe consta de fapt in costul mai ridicat al manoperei pentru operarea liniilor tehnologice din grupa semiautomata fata de cel din grupa automata. De fapt modul de lucru traditional se desfasoara pe faze de fabricatie, cu stocuri mari intre faze, pentru a crea o anumita independenta . De exemplu, se realizeaza faza de uscare a materiei prime si se stocheaza materialul uscat in silozuri de mare capacitate, timp in care restul liniei poate sa fie oprita, dupa care se realizeaza faza de peletizare , timp in care faza de uscare poate fi oprita. Stocurile mari de materie prima, intre fazele de fabricatie, servesc numai pentru a avea o indepententa a fazelor tehnologice respective in vederea unor interventii de mentenanta. Sigur ca in acest caz stocurile mari de material intre faze ridica mult atat costurile necesare finantarii materiei prime stocate intre fazele tehnologice cat si costul initial al investitiei. Exista linii tehnologice pe plan mondial de capacitati mari in tarile europene avansate in productia de pellet, ca de ex. Germania, unde se pot gasi linii de capacitati pana la 25 t/h, sau in Statele Unite ale Americii, tara in care peletul combustibil se produce din anul 1970, unde capacitatea unei fabrici de produs pellet ajunge si pana la 100 t/h. De fapt producatorii americani semnificativi de masini de peletizat, ca de exemplu compania California Pellet Mill, reprezentata in Romania de SEBA, nu produce masini de peletizat sub capacitatea de 700 kg/h, considerand ca productia sub acesta capacitate nu mai este o productie eficienta.
Daca in cazul liniilor tehnologice de capacitati peste 10 t/h, stocurile de materiale intre fazele de fabricatie au o justificare tehnologica si chiar financiara, datorita costului de operare foarte scazut, raportat la productia realizata, in schimb in cazul liniilor tehnologice de capacitati inferioare aceste costuri se maresc foarte mult devenind chiar suparatoare. Chiar si intre capacitatile inferioare de productie exista, cum este si normal, diferente semnificative de costuri de operare intre diferitele capacitati. De fapt se pune problema care este de fapt capacitatea minima de productie a peletului pentru ca activitatea sa fie totusi rentabila. Raspunsul scurt este 1000 Kg/h si de fapt il putem gasi acest raspuns chiar la producatorii americani de echipamente, care nu au echipamente de produs pellet sub capacitatea de 700 – 1000 kg/h. Dar atunci de ce exista oare, mai ales in tarile est europene si in tarile asiatice si fabrici rentabile de capacitati inferioare productiei respective. Sigur aici raspunsul este mai complex si nu poate fi abordat numai intr-un articol pe blog. Trebuie luat in consideratie costul materiei prime care in aceste tari este mult mai scazut decat in celelalte tari dar in acelasi timp exista si situatii in care materia prima rezulta ca produs secundar sau ca deseuri ale unui proces de fabricatie detinut de investitorul respectiv pentru alte produse. De exemplu producatorilor de cherestea le raman mari cantitati de rumegus dupa cum cultivatorilor de cereale le raman mari cantitati de resturi vegetale iar toate aceste materiale care au costuri zero si a caror depozitare de multe ori chiar deranjeaza, se pot transforma in pellet combustibil. In aceste cazuri este justificata uneori alegerea unor capacitati de productie mai mici pentru a corela capacitatea cu materia prima disponibila. Acesta justificare se bazeaza insa numai pe faptul ca materia prima nu se cumpara si prin urmare nu exista costuri decat pentru transport si depozitare. In cazul in care materia prima se cumpara la pretul pietii, alegerea de a investi intr-o linie de fabricat pellet de capacitate mica nu mai este justificata. Dupa parerea mea nu este justificata nici alegerea unei capacitati de produs pellet inferioara limitei de operare eficienta, in cazul in care materia prima se cumpara, numai pentru a corela materia prima existenta in zona respectiva cu capacitatea liniei de fabricatie sau cu posibilitatile de finantare ale investitorului respectiv. Este o greseala frecvanta a unor investitori care se plateste in timp destul de scump.
In aceste conditii liniile tehnologice produse de SEBA, au fost impartite in doua grupe principale si anume grupa semiautomata denumita si “LINIE COMPACTA” - pentru capacitati de fabricatie pana la 700 Kg/h si grupa automata, respectiv “LINIILE AUTOMATE” - pentru capacitati de productie ce depasesc 700 Kg/h de pellet produs. Diferenta esentiala intre cele doua grupe consta de fapt in costul mai ridicat al manoperei pentru operarea liniilor tehnologice din grupa semiautomata fata de cel din grupa automata. Dar pentru determinarea costului total de operare, pe langa manopera mai sunt si alte costuri cum ar fi energia electrica, consumabile (unsori, uleiuri), intretinere, piese de schimb, amortizare , etc Pentru o intelegere mai buna voi prezenta costul total de operare, fara costul materiei prime, pentru obtinerea unei tone de pellet, la trei capacitati diferite de linii tehnologice, dupa cum urmeaza:
- 200 Kg/h = 70 euro/tona
- 1000 Kg/h = 40 euro/tona
- 5000 Kg/h = 30 euro/tona
Daca la aceste costuri de operare vom adauga costul total cu materia prima achizitionata, care in prezent in Romania nu depaseste 30 euro pentru o tona de pellet realizata, vom obtine costul total de productie pentru cele trei capacitati, astfel :
- 200 Kg/h = 100 euro/tona
- 1000 Kg/h = 70 euro/tona
- 5000 Kg/h = 60 euro/tona
Comparand costul total de productie cu pretul mediu de 120 euro, la care se vinde in prezent o tona de pellet in Romania, vom ajunge la urmatoarele concluzii cu privire la profitul brut rezultat din vanzarea peletului produs pe cele trei linii tehnologice :
- 200 Kg/h = 20 euro/tona
- 1000 Kg/h = 50 euro/tona
- 5000 Kg/h = 60 euro/tona
Pretul mediu de vanzare al peletului a fost stabilit luand in considerare faptul ca peletul are un pret sezonier, in timpul iernii fiind vandut chiar si la 150 euro/tona iar in timpul verii pretul ajungand la 90 euro/tona. Precizez ca preturile de vanzare luate in calcul se refera la conditia de livrare EXW fabrica producatorului, fara a include taxe de transport sau de alta natura.
Principala concluzie care rezulta din prezentarea de mai sus este ca in cazul in care dorim sa stabilim capacitatea de productie pentru o linie de fabricat pellet va trebui in primul rand sa realizam un studiu amanuntit asupra materiei prime existente in zona respectiva. Va trebui sa analizam cu mare atentie cantitatea de biomasa pe care o vom asigura pentru functionarea continua a liniei de peletizare precum si costul achizitiei si nu in ultimul rand distanta sursei fata de amplasamentul liniei tehnologice. Costul transportului materiei prime, in cazul in care aceasta distanta depseste 50 km incepe sa reduca din profitul obtinut. Daca acesta distanta depaseste 100 Km este mai bine sa renuntam la investitia respectiva. In al doilea rand va trebui sa stabilim clar ce fel de materie prima avem disponibila respectiv sub ce forma se gaseste materialul respectiv pe care dorim sa-l peletizam. Pentru fiecare grupa de materiale va trebui sa avem in componenta liniei tehnologice o anumita unitate de procesare specifica. Aceste unitati de procesare sunt prevazute in liniile tehnologice produse de SEBA , ca optionale, nefiind incluse in pretul total al liniei. Exista de fapt un pret pentru linia tehnologica precum si preturi separate pentru fiecare unitate de procesare specifica materei prime respective. Buna functionare a liniei tehnologice precum si costul total al investitiei depinde si de modul in care alegem aceste unitati de procesare, functie de materia prima existenta in zona. Nu in ultimul rand va trebui sa evaluam posibilitatile de finantare ale investitiei respective dar acesta tema va fi abordata intr-unul din articolele viitoare.
Sebastian Radu
0722361456
|
| |
FINANTARI NERAMBURSABILE PENTRU FABRICILE DE PELET
Masura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi” se incadreaza in Axa III – „Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale” si are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
Obiectivele specifice ale Masurii 312 se refera la:
1.Crearea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural;
2.Cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole;
3.Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-intreprinderi.
Obiectivele operationale ale Masurii 312 se refera la:
1. Crearea de micro-intreprinderi precum si dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol in spatiul rural;
2. Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei;
3. Incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale;
4. Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura;
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Masura 312 sunt micro-intreprinderile si persoane fizice neinregistrate ca agenti economici care se vor angaja insa, ca pana la data semnarii contractului de finantare sa fie autorizate cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca micro-intreprinderi.
Prin FEADR Masura 312, puteti beneficia de finantare nerambursabila de 70% din valoarea totala a proiectului, in limita sumei de 200.000 EUR, pentru achizitia unei linii tehnologice de fabricare peleti sau bricheţe.
Firma Seba poate oferi solutii personalizate pentru achizitionarea acestor linii de peletizare si brichetare.
Asteptam sa ne contactati in vederea solicitarii unei oferte generale pe adresa de mail: office@seba.ro sau sa intrati intr-un dialog cu specialistii in peletizare si brichetare prin intermediul blogului nostru, la adresa www.sebaenergy.ro/blog
Bianca Stefanescu
0722-391-456
|
| |
|
EXPOZITIA ENERGIE REGENERABILA 2011 - JAPONIA
Expozitia RENEWABLE ENERGY 2011 EXHIBITION s-a desfasurat in perioada 05 - 07 decembrie 2011, in cadrul centrului expozitional MAKUHARI MESSE din TOKYO
Evenimentul a fost organizat de Consiliul Japonez pentru Energie Regenerabila avand ca si co-organizatori urmatoarele institutii:
- Organizatia de Dezvoltare Energie Noua si Tehnologie Industriala (NEDO);
- Institutul National de Stiinta si Tehnologie Industriala Avansata (AIST);
- Fundatia Noua Energie (NEF);
Acestora li s-au alaturat si alte organizatii importante din Japonia ce au sustinut aceasta manifestare:
- Ministerul Economiei, Comertului si Industriei
- Ministerul Mediului
- Ministerul Terenurilor, Infrastructurii, Transportului si Turismului
- Ministerul Educatiei, Culturii, Sporturilor, Stiintei si Tehnologiei
- Ministerul Agriculturii, Padurilor si Pescuitului
- Guvernul Metropolitan al Tokyo-ului
- Guvernul Prefectural din Chiba
O cooperare speciala a fost acordata de catre compania Fuji Sankei Business i.
Categoriile prezentate au inclus produse, tehnologii, servicii, periferice si informatii ce contribuie la conservarea mediului la nivel global, in toate domeniile energiei si mediului, inclusiv a surselor de energie regenerabile.
Domeniile inregistrate au fost urmatoarele:
Utilizarea & Conversia Biomasei:
- Metode de conversie pentru energie electrica si energie termica;
- Bio-combustibili;
- Aplicatii;
Politici & Concept:
- Sisteme de promovare a energiei regenerabile;
- Mediul inconjurator la nivel global;
Aplicatii termice solare:
- Integrare energie electrica si energie termica;
- Produse si sisteme;
- Co-generare;
Energie eoliana:
- Turbine eoliene avansate (de la capacitate mari la capacitate mici);
- Instrumente de evaluare eoliene;
Celule de energie & combustibil:
- Produse actuale si viitoare Fuel Cell;
- Aplicatii;
- Vehicule Fuel Cell;
- Mediu pe baza de hidrogen;
Energie geotermala:
- Metode curente si avansate;
- Aplicatii si sisteme;
Utilizarea Energiei Termice & Eficienta Energetica
Fotovoltaice:
- Produse si materiale avansate;
- Tehnologii inovatoare;
Arhitectura cu consum redus de energie:
- Zero consum de energie;
- Consum redus de energie al locuintelor;
- Proiectare si constructie;
- Materiale.
Energie oceanica:
- Sisteme de generare a energiei;
- Utilizarea integrata;
- Resursele marine;
Mediu Mobilitate & Retea:
- Tehnologie de stocare accumulator energie;
- Tehnologie sistem de interconectare;
- Sisteme de alimentare energie electrica;
- Tehnologie de control;
- Proiecte noi de energie regionala si alte asemenea.
Energie Hidro & Neconventionala
Seminariile ce au avut loc pe durata expozitiei au avut ca tema principala
“Potentialul National de Introducere a Energiei regenerabile si teme asociate”, incepand cu prezentarea rezultatului cercetarii posibilitatii de introducere a energiei regenerabile la cote maxime la nivel national, care a fost efectuata in anul fiscal 2010, tinand cont de conditiile naturale, conditiile sociale si economia marginala.
Volatilitatea preturilor combustibililor, cresterea cererii de energie si progresele in “noua energie” sunt cateva din tendintele globale ce contureaza peisajul nostru de energie.
Madalina Chirila
Consilier marketing
0722-524-401
|
CADRUL LEGISLATIV
IN DOMENIUL DESEURILOR MUNICIPALE SOLIDE
Ce sunt deseurile municipale solide (DMS) ?
Sunt deseuri eliminate de populatie sau de angajati ca urmare a desfasurarii unor activitati, produse care nu mai au utilizare si care sunt eliminate din gospodariile individuale dar si din unitatile comerciale, unitati de prestari servicii, institutii publice.
Obligatiile de mediu pentru agentii economici:
- sa numeasca un angajat din randul salariatilor proprii care sa se ocupe de gestionarea deseurilor;
- sa minimizeze producerea de deseuri inca din faza de proiectare;
- sa separe deseurile pe tipuri si categorii la faza de productie;
- sa realizeze o gestionare a deseurilor care sa conduca la cresterea reciclarii, refolosirii, reutilizari, printr-o evidenta detaliata;
- sa diminueze cantitatea de deseuri ajunsa la depozitarea finala si sa faca dovada diminuarii;
- sa transmita agentiei judetene pentru protectia mediului, anual sau la cerere date privind evidenta gestiunii deseurilor conform HG 856/2002.
Periculozitatea DMS
Deseurile DMS pot fi periculoase: seminte de tratate cu pesticide, ambalaje de pesticide, detergenti, lacuri si vopsele, uleiuri minerale, medicamente, sau nepericuloase: hartia, metalul, sticla, lemnul, compozitul, talasul, rumegusul.
In Uniunea Europeana, DMS sunt listate in Decizia 200/532/CE, iar in Romania in HG 856/2002: ca deseuri periculoase cele notate cu asterisc si ca nepericuloase cele fara asterisc. DMS nepericuloase trebuie colectate separat si orientate catre reciclare, refolosire, reutilizare. DMS periculoase pot fi eliminate sigur prin incinerare in instalatii autorizate din punct de vedere al mediului sau al coincinerarii. Firma noastra poate realiza linii tehnologice “la cheie” pentru incinerarea deseurilor nepericuloase precum lemnul, talasul, rumegusul si transformarea lor in syngaz - combustibilul utilizat pentru producerea de energie electrica si termica in instalatiile de cogenerare.
Sunt si deseuri municipale lichide, de exemplu, resturile de mancare, uleiurile vegetale lichide, uleiuri minerale din intretinerea mijloacelor auto, slopsurile din curatarea rezervoarelor de stocare a combustibililor, diluanti, lacuri si vopsele.
Obligatiile de mediu pentru agentii economici:
- sa depoziteze separat deseurile lichide, pe categorii;
- sa predea aceste deseuri unor agenti economici ce sunt autorizati sa composteze, sa regenereze, sa coincinereze.
Legislatie europeana
Directiva 2008/98/CE – privind gestiunea deseurilor si de inlocuire a unor directive;
Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deseuri.
Legislatie romana
- Hotararea de Guvern nr. 349/2005 – privind gestionarea deseurilor;
- OUG nr. 78/2000 – privind regimul deseurilor (cu modificarile si completarile ulterioare);
- HG 1061/2008, privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei;
- HG 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aproabarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
- Ordinul 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de deposit de deseuri;
- Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare al localitatilor;
- Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice.
Diana Usurelu
Consilier Juridic
0722524401
|
|
